Fie că este vorba de un accident sau fie că așa a fost conceput, sistemul bitcoin așa cum este el prezent sub formă de parametrii definește o monedă cu caracteristici extrem de deflaționare. În momentul de față monedele sunt fabricate de „verificatori” ( sau li se mai spune creatori de blocuri sau mineri )ca un stimul pentru a păstra ecosistemul Bitcoin în funcțiune, însă această fabricare este echilibrată astfel încât ea va expira gradual, și foarte probabil recent, rezultând într-o limitare puternică asupra numărului total de Bitcoini. Mai mult de atât, monede a căror cheie privată a fost uitată nu vor putea fi niciodată recuperați – aceste monede am putea să le numim monede zombie – în momentul de față procentul apropiindu-se undeva la 10% din volumul total de Bitcoini existenți (14 milioane).
Pe lângă considerațiile economice care au fost prezentate până acum în articole, potențiala spirală deflaționară într-un sistem descentralizat precum Bitcoin prezintă implicații de securitate care nu ar trebui negate.
Spirala deflaționară
În cazul unei rezerve ajunse la al ei maxim potențial, Bitcoinii nu au nicio alternativă decât să aprecieze într-un mod exacerbat sistemul din nou și din nou mai mult decât acceptarea marginală. Chiar și într-o „piață matură”, scenariul cu, să zicem, 1% dolari tranzacționați în Bitcoini și restul de 99% rămânând dolari, adevărata putere de cumpărare a monedelor ar continua să crească de-a lungul timpului deoarece aceștia ar capta o parte din averea țării care crește constant.
Dacă ar fi să privim dintr-o altă perspectivă, în timp ce Rezerva Federală poate să crească numărul de dolari aflați în circulație pentru a face confortabilă o probabilă creștere economică, în timp ce în cazul economiei Bitcoin singurul confort pentru o creștere economică ar fi aprecierea monedei în sine.
În timp ce a fost observat faptul că o rezervă ajunsă la maximul ei potențial poate duce către o spirală deflaționară severă, este oarecum paradoxal că puterea intrinsecă Bitcoin ar putea fi cea mai mare slăbiciune a monedei.
Tezaurizare: un hazard moral?
Bitcoinii, mult mai mult decât alte monede în existență, își derivează valoarea din prezența unei infrastructuri dinamice și pline de viață constituite de către rețeaua de verificatori ce participă la creația de blocuri. Datorită potenţialului lor de apreciare, Bitcoinii vor avea tendința să fie mai mult păstrați decât cheltuiți. Odată tezaurizați, Bitcoinii încep să dispară din circulație, volumul tranzacțiilor se va micșora și crearea de blocuri va deveni din ce în ce mai puțin profitabilă ( mai puține taxe de colectat ).
Dacă circulația ajunge să scadă prea mult, aceasta poate aduce o pierdere de interes în sistem, rezultând în „putrezirea” sistemului și într-o lipsă de verificatori, până când sistemul va deveni prea slab pentru a se regenera sau apăra singur. Ca o îngrijorare particulară poate fi incapacitatea de a ocoli frauda pe scară largă ce va fi descrisă în articole viitoare.
Către descentralizarea inflației organice
Un antidot ca precedent la criză ce ar putea lua forma unei monede electronice Bitcoin cu un feedback rezultat în urma unei inflații descentralizate, care ar putea controla rata de fabricație globală asupra volumului statistic de tranzacții. În timp ce lăsăm născocirea parametrilor monetari pentru o astfel de „inflație organică” a monedei ca o problemă deschisă, vom cunoaște în scurt timp cum așteptările deflaționare vor avea un impact negativ pe termen lung asupra securității structurale ale sistemului Bitcoin, impactul resimțindu-se mai mult sau mai puțin în cazul utilizatorilor care cunosc foarte bine această monedă digitală.
