Fundația economică Bitcoin

7 iulie 2014 bitcoin

Articol scris de David Mitran

Rădăcinile teoretice ale Bitcoin pot fi găsite în școala Austriacă de economie și în ai ei critici asupra sistemului actual de monedă fiat, iar intervențiile nejustificate ale guvernului și ale altor agenții care, în viziunea acestora, rezultă în cicluri de afaceri exacerbate și inflație masivă.

Unul dintre subiectele care au fost deschise la această școală Austriacă de economie, condus de Eugen vin Bohm-Bawerl, Ludwig von Mises și Friedrich A. Hayek a fost focusat pe ciclurile în afaceri. Pe scurt, având în vedere teoria austriacă, ciclurile în afaceri sunt consecințele inevitabile ale investitorilor monetari în piață, unde o creștere excesivă a creditelor bancare duce la creșterea în rezerva de bani prin prisma procesului creării de bani într-un sistem fracțional bancar, care va duce la rate de interes foarte scăzute.

În această situație, antreprenorii, conduși de aceste semnale ale ratei de interes foarte scăzute, se îmbarcă foarte ambițios cu investiții în proiecte care nu cresc interesul consumatorilor și care nu au nicio treabă cu preferințele acestora. Mai devreme sau mai târziu, această lipsă de echilibru nu mai poate fi susținută și duce la recesiune, timp în care firmele ajung să dea faliment sau, în cel mai bun caz, să-și readapteze producția în rând cu cerințele consumatorilor. Ca un rezultat, școala Austriacă de economie a cerut ca acest proces să fie abandonat prin desființarea sistemului bancar fracțional și returnarea banilor bazată pe standardul aurului, care nu poate fi manipulat cu ușurință de orice autoritate.

O altă zonă în care economiștii Austrieci au fost foarte activi este teoria monetară. Unul din cele mai cunoscute nume aici este Friedrich A. Hayek, care a scris câteva publicații foarte puternice, precum Denaționalizarea Banilor (1976), în care spune că guvernul nu ar trebui să creeze un monopol asupra emisiunii de bani.

bitcoin is what

Următoarele idei sunt susținute de Bitcoin și de utilizatorii din comunitatea Bitcoin:

–          Ei văd Bitcoin ca fiind un excelent punct de plecare pentru a închide monopolul băncilor centrale asupra emiterii de bani.

–          Ei critică în mod puternic curentul sistem fracțional bancar unde băncile își pot credita propria rezervă, în mod simultan și pot extrage oricând fonduri în propriile conturi.

–          Această schemă este inspirată de standardul aurului.

Cu toate că rădăcinile teoretice ale schemei pot fi găsite în școala Austriacă de economie, Bitcoin a ridicat foarte multe îngrijorări câtorva economiști austrieci ai momentului. Criticismul lor cuprinde următoarele: Bitcoin nu are o valoare intrinsecă precum aurul și sistemul pare să nu satisfacă o anumită teoremă denumită Misean Regression Theorem.

Câteva aspecte monetare

Schema Bitcoin este concepută ca un sistem descentralizat unde nu există nicio autoritate monetară centrală implicată. Bitcoinii pot fi cumpărați de pe diferite platforme și, cu toate acestea, noi bani sunt creați și introduși în sistem prin activitatea de minat. Astfel, rezerva de Bitcoini nu depinde de nicio politică monetară sau de o bancă centrală virtuală, ci evoluează în mod direct proporțional cu performanța utilizatorilor din comunitatea Bitcoin.

Faptul că această rezervă de bani este clar determinată, implică în teorie faptul că emisiunea de bani nu poate fi afectată de nicio autoritate centrală sau participant ce așteaptă printarea banilor adiționali. Conform susținătorilor Bitcoin, sistemul ar trebui să evită inflația, la fel și ciclurile în afaceri. Cu toate acestea, sistemul a fost acuzat de conducere către o spirală deflaţionistă, sistemul Bitcoin ajungând într-un final să fie format dintr-un număr total de 21 de milioane de Bitcoini.

Cu toate acestea, numărul de utilizatori Bitcoin a început să crească exponenţial fără un motiv anume și considerând că viteza cu care banii sunt creați nu va crește proporțional, o apreciere pe termen lung a monedei poate fi așteptată sau, în alte cuvinte, o depreciere a prețurilor produselor și serviciilor va putea exista.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest website folosește cookies proprii cât și plasate de terți pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare si a analiza traficul pe site în scopuri de publicitate. Pentru a vă exprima consimțământul privind acceptarea tuturor cookie-urilor de pe site-ul nostru dați click pe DE ACORD. Puteți schimba oricând setările cookies în browser-ul dvs. Politica de utilizare cookies.

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close